Agave - aloe americana

Pe lângă importanţa decorativă, unele specii (cum ar fi, de exemplu, specii ale genului Aloe) prezintă şi o importanţă economică, fiind folosite ca materie primă în industria farmaceutică şi cosmetică. Zonele de origine din care provin majoritatea plantelor suculente sunt cele cu climat periodic secetos, unele dintre ele destul de apropiate geografic de zonele de provenienţă ale cactuşilor.
Genul Agave reuneşte peste 200 specii drajonante, cu frunze suculente, rigide, mai mult sau mai puţin ţepoase, originare din regiunile semideşertice situate pe continentul american, cea mai cunoscută fiind specia Agave americana (L.) Querry. Numele plantei vine din grecesul Agauos care inseamna Admirabil, cu referire probabil al frunzele foarte ascutite si lungi. Planta formează o rozetă de frunze puternice, mult îngroşate, rigide, linear–lanceolate, terminate cu un spin puternic, brun–cenuşiu. Marginile frunzelor sunt, de asemenea, prevăzute cu spini scurţi dar rigizi, brun–cenuşii. Coloritul frunzelor este verde–glauc (la varietatea tip) sau verde–glauc cu marginile galbene. În zonele de origine plantele pot atinge 2 m în înălţime şi 3 m în diametru însă în condiţii de apartament aceste dimensiuni depăşesc rareori 1 m.
Genul Agave reuneste peste 200 specii drajonante, cu frunze suculente, rigide, mai mult sau mai putin tepoase, originare din regiunile semidesertice situate pe continentul american, cea mai cunoscuta fiind specia Agave americana (L.) Querry. Numele plantei vine din grecesul Agauos care inseamna Admirabil, cu referire probabil al frunzele foarte ascutite si lungi. Planta formeaza o rozeta de frunze puternice, mult îngrosate, rigide, linear–lanceolate, terminate cu un spin puternic, brun–cenusiu. Marginile frunzelor sunt, de asemenea, prevazute cu spini scurti dar rigizi, brun–cenusii. Coloritul frunzelor este verde–glauc (la varietatea tip) sau verde–glauc cu marginile galbene. În zonele de origine plantele pot atinge 2 m în înaltime si 3 m în diametru însa în conditii de apartament aceste dimensiuni depasesc rareori 1 m. Plantele de Agave suporta foarte bine soarele direct din timpul verii. Temperaturile optime din timpul iernii sunt de 12–14 °C ziua si 10–12 °C noaptea. Îngrijirea plantelor suculente cu frunze este deosebit de usoara, grija principala constând în asigurarea conditiilor de mediu în functie de sezon, asa cum s-a aratat mai sus. Plantele de Agave dupa ce infloresc mor.Expuneti ghiveciul pe timpul verii in plin soare. Probleme pot aparea doar daca balteste apa, pot aparea putreziri, daca aveti melci in gradina poate fi iarasi o problema pentru ca vor ataca frunzele. In mediul natural plantele infloresc dupa o perioada lunga de timp, care poate sa tina si 30 de ani uneori, iar dupa inflorire mor, insa pe tot parcusul vietii ele lasa “pui”, drajoneaza si astfel isi continua linia. Seva plantelor de Agave este utilizata ca un diuretic si un laxativ. Sucul din frunze se aplica pe vânatai cu efect foarte bun pentru piele, pe plan intern pentru indigestie, flatulenta, constipatie, icter si dizenterie. Precursori de steroizi hormon sunt obtinute din frunze.In medicina naturista din America de Nord, pedunculul si inima plantei pot fi prajite si mancate, sunt dulci. Semintele de Agave pot fi macinate si folosite pentru paine si ca agent de ingrosare pentru supe. O companie din California comercializeaza nectar de agave, un indulcitor ce este extras din fructe de agave salbatice. In California si Mexic se cultiva o specie numita Agave tequilana, din care prin distilare, se prajeste la foc si se obtine asa-numitul Mescal care este folosit la prepararea renumitei bauturi Tequila.